Ion şi Maria erau cu vacile la păscut. Măriei i se cam făcuse de pulă, dar îl aştepta pe Ion cu iniţiativa. Stăteau amândoi culcaţi pe spate la umbră, sub un copac. Văzând ca Ion nu mişcă în direcţia dorită de ea, Maria crede că a găsit soluţia.
- Ioane, mie mi-e cald, o să-mi scot bluza!
- Că bine zici, Mărie, şi mie mi-e cald, să mi-o scot şi eu, zice Ion, care era mai tâmpiţel.
Stau ce stau, Maria cu nişte sâni superbi la vedere, dar dobitocul privea în sus, la cer.
- Ioane, mie tot mi-e cald, îmi scot şi fusta!
- Că bine zici, Mărie, îmi scot şi eu pantalonii!
- Ioane, încă mi-e cald, eu îmi scot şi chiloţii!
- Că bine zici, mi-i scot şi eu !
Stau ca doi morţi, unul lângă altul, în pieile goale. Măria fierbe văzând ce dotat este dobitocul.
- Ioane, ia scoală-te tu şi uită-te-n zare, poate o veni să ne fută şi pe noi cineva!